COMOARA de ,,Pe Curte ” de la Ulmi Poleni
Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași a prezentat vizitatorilor, în cadrul micro-expozițiilor „Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei”, organizate în perioada 21 iunie 2022 – 19 septembrie 2022, la Palatului Culturii din Iași, un depozit de bronzuri descoperit în anul 1957 în localitatea Ulmi-Liteni (astăzi ULMI, com. Belcești, jud. Iași).
În luna noiembrie a anului 1957 au fost găsite, întâmplător, mai multe obiecte din bronz în lutăria de la marginea satului Ulmi-Poleni la cca. 2,25 m adâncime de suprafața solului în locul numit de către săteni „Pe Curte”, care aparține vechiului sat Poleni.
DEPOZITUL DE OBIECTE DE BRONZ de la Ulmi-Liteni, comuna Belcești, cum este cunoscut în lumea arheologiei (atunci satele Ulmi, Poleni și Liteni erau denumite Ulmi-Liteni), a fost dus la Muzeul de Istorie a Moldovei Iași de către preotul satului Gh. Popovici, după cum prezintă Marilena Florescu, arheolog la Institutul de Arheologie Iași în lucrarea ,, DEPOZITUL DE OBIECTE DE BRONZDE LA ULMI-LITENI din anul 1961” și care în 10 iunie 1958 a studiat la fața locului condițiile de găsire a obiectelor.
Lutăria unde au fost găsite obiectele din bronz s-a format în beciurile fostului conac de pe moșia Poleni, de unde localnicii au luat piatra și apoi au săpat hrube pentru a prelua lutul necesar la construcția și întreținerea locuințelor.
Atribuit perioadei Bronzului târziu, într-o etapă corespunzătoare civilizației Noua (secolele XIV-XII a. Chr.), deci acum 3400-3200 de ani, depozitul este alcătuit din mai multe piese cu rol utilitar (seceră, celt, cuțit, pumnal, dăltițe), dar și din câteva obiecte de podoabă (pandantive, verigi, brățară, mărgele), realizate din bronz sau din pastă sticloasă.
Fie că sunt formate dintr-un singur tip de piesă sau conțin mai multe tipuri de obiecte (cum este și cazul de la Ulmi-Liteni), depozitele de bronzuri reprezintă un fenomen caracteristic epocii bronzului și începutului epocii fierului nu doar pentru spațiul românesc, ci și pentru un areal foarte vast.
Motivele care stau la baza „tezaurizării” anumitor categorii de obiecte nu sunt cunoscute cu exactitate. Cele mai multe descoperiri de acest fel au un caracter votiv, care, cel mai probabil, este determinat de o motivație de ordin religios, dar nu este exclusă nici posibilitatea unor practici sociale complexe.
Caracterul votiv la pandantiv (podoabă ) poate fi interpretat și ca o făgăduință hărăzită unei divinități ori, poate să reprezinte o figură feminină mult stilizată. Pandantivul poate fi interpretat ca fiind, sub o formă sau alta, un simbol sacru al crucii, care era folosit de multe popoare păgâne, cu mult înaintea creștinismului.
Ca și podoabă pandantivul, având în vedere că tot în acel depozit s-au mai găsit și un inel, o verigă, e posibil să fi fost purtat de către bărbați.
Şiragul este format din 19 mărgele, din pastă de sticlă de formă sferică-aplatizată, cu o culoare alb-albăstrui la exterior.
Șiragul de 11 mărgele, una desfăcută
Verigă de bronz provenind, probabil, de la un pandantiv
Daltă și cuțit
Seceră din bronz
Pandantiv de formă aproximativ triunghiulară, cu capătul îngroşat şi cruciform, inelat. La partea superioară prezintă o verigă de suspensie şi placă rombică cu braţe laterale ajurate, iar la partea inferioară are o placă triunghiulară.
Sursa documentării:
Marilena Florescu, ”Depozitul de obiecte de bronz de la Ulmi-Liteni” (r. Hârlău, reg. Iași), în: ArhMold, I, 1961, 115-128.
V. Ciobanu